Catabolismul muscular este un fenomen indus în principal:

  • din malnutriție (cum se întâmplă în Lumea a treia sau în cazul tulburărilor de alimentație – DCA)
  • din alcoolism
  • din unele boli cronice
  •  din practica sportiva NU sustinuta corect de alimentatie.

NB  . poate contribui și prezența supraantrenării.

În unele performanțe sportive EXCESIV de prelungite și/sau intense (maraton, mers pe curse, triatlon-iron man, tur cu bicicleta etc.) catabolismul muscular (de obicei compensat corespunzător prin recuperare, adică prin hormoni anabolizanți + molecule nutritive) poate fi activat în mod excesiv chiar și în condiţii de eunutriţie şi/sau odihnă adecvată.
Catabolismul muscular reprezintă așadar un efect nedorit al turnover-ului tisular, caracterizat printr-un dezechilibru evident între demolarea structurilor plastice ale mușchiului  și  refacerea sau  supracompensarea ulterioară  .
În ciuda faptului că are cauze (și severitate) etiologice diferite, catabolismul muscular apare ÎNTOTDEAUNA prin același proces: insuficiența glucozei în țesuturi ca substrat energetic esențial pentru respirația celulară; mai mult, că deficitul de zahăr afectează doar mușchii recrutați în gestul atletic sau întreaga mașinărie umană (cum se întâmplă în unele diete dezechilibrate, în malnutriția calorică/proteică a populațiilor mai puțin înstărite, în unele DCA, în alcoolism sau, chiar mai rău, în ciroza hepatică complicată), pe termen mediu-lung va exista în continuare o afectare a nivelului de zahăr din sânge.

Reamintim că carbohidrații, definiți ca NESENȚIAL, deoarece pot fi sintetizați prin neoglucogeneză hepatică, sunt de fapt NECESARI pentru supraviețuire și cruciali pentru succesul performanței sportive, atât aerobe cât și anaerobe (citește articolul: Criza foamei în timpul sportului).
În timpul exercițiilor fizice, lipsa lor poate cauza:

  • O creștere a oxidării aminoacizilor din proteinele alimentare care, dacă sunt folosite pentru producerea de energie, NU POT îndeplini cerința plastică (cu excepția cazului în care sunt prezenți  în exces  în alimentație, dar în acest caz ar fi necesar să se țină cont de efectele secundare). a unei diete bogate in proteine)
  • O creștere a proteolizei musculare rezultată din epuizarea:
  • glicogenul hepatic a jeun
  • exerciții de glicogenare hepatică și musculară.

AMBELE ACESTE CAZURI RESULTE LA CATABOLISM MUSCULAR, ATAT PRIN OXIDAREA DIRECTA A AMINOACIZILOR RAMIFICATI, CÂI PRIN NEOGLUCOGENEZA CELLOR CĂRĂMIZI DE PROTEINE TSUSUALE.
NB  . Dacă catabolismul muscular are ca  cauză etiologică primară  activitatea sportivă NEcompensată, țesuturile implicate în primul rând și în principal sunt cele responsabile pentru gestul atletic specific (ex. picioarele ciclistului sau maratonistului)  .

Catabolismul muscular în sport

În cele din urmă, catabolismul muscular la sportivi apare în principal din cauza dezechilibrului dintre activitatea motrică, pe de o parte, și nutriție + odihnă, pe de altă parte. În realitate, subiectul ar fi foarte vast, cu mai multe fațete și plin de perspective, de aceea  nu este posibil să-l rezumam exhaustiv în aceste câteva rânduri  ; pe de altă parte, obiectivul articolului este de a direcționa cititorii către o mai mare conștientizare a fenomenului… și mai ales de a evita posibilitatea ca aceștia să fie supuși pescuitului comercial  de  către marii producători de suplimente alimentare.

De ce ar trebui să sufere un atlet cu sănătate bună de catabolism muscular?

Nu este atât de frecvent pe cât ai putea crede, dar este totuși posibil; cel mai evident caz se referă la iubitorii de corp, care urmăresc obiectivul de a  spori  masa musculară și, în consecință, de a reduce masa de grăsime (așa-numita fază de definire sau tăiere). Adesea, acești subiecți suferă catabolism muscular datorită unificării exercițiului fizic (promiscuu, atât anaerob, cât și aerob) cu o dietă săracă în carbohidrați, poate cetogenă și, în orice caz, bogată în proteine. În acest caz, alimentația insuficient bogată în carbohidrați (NECESARĂ pentru exerciții musculare PRELUNGITE) determină golirea rezervelor de glicogen și hipoglicemia în consecință; in astfel de conditii de stres, organismul reactioneaza prin eliberarea unor hormoni catabolici specifici (glucagon, diverse catecolamine si, adesea, si cortizol) care faciliteaza atat lipoliza cat si catabolismul proteinelor musculare. Pe de altă parte, un culturist care urmărește scopul  indiferent de  activitatea aerobă  și alege cu atenție masa de construire musculară  va reduce semnificativ apariția catabolismului muscular; in acest caz, stimulul anabolic indus de exercitiul muscular (compensat corespunzator prin timpii corespunzatori de recuperare) este „aproape intotdeauna” suficient pentru a garanta o staza (mentinerea) hipertrofiei chiar si in asociere cu o dieta saraca in zahar (in special variabila pe baza de subiectivitate).
Un alt caz destul de frecvent este cel al sportivilor vegani (nevegetarieni); cei care urmează o dietă  total  lipsită de alimente și ingrediente de origine sau de origine animală nu introduc adesea o cantitate suficientă de proteine ​​pentru a garanta absorbția corectă a aminoacizilor plastici esențiali ai proteinelor tisulare. În această situație, catabolismul muscular este indus de o dietă PROPORȚIONAL săracă în proteine, sau mai bine zis, de o dietă lipsită de peptide de mare valoare biologică. Evident, vorbim de sportivi și nu de oameni sedentari care, din fericire, își pot menține o stare bună de sănătate respectând coeficienți proteici egali cu 0,75g/kg greutate fiziologică (împlinită în mod obișnuit de un regim vegan bine calibrat). În ultimă instanță, regimul vegan este o dietă care respectă cu greu nevoile unui sportiv cu obiective înalte, atât în ​​culturism, cât și în activități sportive competitive.

Cum să evitați/compensați catabolismul muscular

Evitarea catabolismului muscular nu este dificila, ar fi suficient sa se respecte o alimentatie echilibrata bazata pe activitate fizica si sportiva specifica. Fiecare disciplină necesită costuri precise de energie și amestecuri de substraturi, motiv pentru care (în căutarea maximizării performanței sau a scăderii în greutate/ definirea mușchilor) este necesară intervenția unui specialist în nutriție; Cu siguranță nu este o cerință esențială… dar adesea face diferența!

Utilizarea  suplimentelor alimentare poate  limita catabolismul muscular?

Evident, în prezența unei alimentații dezechilibrate, fiecare sfânt ajută!
Pe de altă parte, nu prea are sens să iei suplimente alimentare atunci când „îți strângi cureaua la masă”… dar se pare că marketingul companiei a reușit să convingă mai mulți consumatori că: un simplu produs eliberat fără prescripție medicală poate nu numai că înlocuiesc alimentele, ci chiar le depășesc în calitate și bogăție nutrițională. Personal cred ca catabolismul muscular in activitatea sportiva este INEXORABLE in procente de 2-4% fata de costul total al energiei dar, cu o alimentatie corecta combinata cu o recuperare corecta, este posibil sa se limiteze drastic utilizarea suplimentelor alimentare. Evident, pentru un  sportiv de elită  care exersează cel puțin 15 ore de antrenament pe săptămână, „omul de leacă” al catabolismului muscular se prezintă cu o mai mare fermitate și importanță; in acest caz, atat pentru corp, cat si pentru minte (intrucat auto-sugestia este un fenomen determinant), utilizarea suplimentelor de malto-dextrina ( carbohidrati ) si aminoacizi cu lant ramificat (BCAA) poate fi absolut profitabila.
Cu toate acestea, statisticile declară că majoritatea sportivilor care suplimentează (diverse produse: proteine, BCAA, maltodextrine, AA esențiale, arginină, glutamină, creatină etc.) nu obțin niciun beneficiu apreciabil întrucât, după cum se reiterează, o dietă calibrată, echilibrată și asociată cu odihna potrivită este aproape întotdeauna  mai mult decât suficientă  pentru a preveni și compensa catabolismul muscular indus de exercițiul fizic intens și prelungit.